|
Regia introvertită a spaţiului construit pe strada Georgescu se datorează pe de o parte condiţiilor amplasamentului unui lot care are pe toate laturile construcţii actuale sau viitoare, iar pe de altă parte intenţiei de a păstra cât mai bine intimitatea locuirii. În cursa cu obstacole a unei proprietăţi aflate în spatele unui bloc de tristă amintire, cu un bloc interbelic pe o latură, un calcan pe alta şi un panou care avertizează asupra construcţiei iminente a unui imobil rezidenţial, arhitectul imaginează pentru această casă o interpretare contemporană a locuinţei tradiţionale, cu curte interioară.
Inserţia se subordonează aliniamentului şi înălţimii clădirilor de sfârşit de secol XIX/ început de XX alăturate, preluând ferestrele dezvoltate pe verticală ca elemente valoroase din repertoriul faţadei generale a frontului. Casa se dezvoltă în două corpuri de clădire de regim de înălţime diferit |
, articulate printr-o curte generoasă. Înspre stradă, clădirea adăposteşte aparatul de intrare şi un garaj la parter, zona de living la următorul nivel, iar la ultimul etaj, despărţite printr-un paravan vitrat, un mic spaţiu de zi şi unul de dormit. Celălalt corp este mai degrabă privat şi urcă până la P+1, cu bucătăria şi diningul la cota de acces, apoi două dormitoare la etaj. Scara de comunicare dintre cele două pluteşte într-o articulaţie vitrată pe trei laturi, vizibilă din faţada principală. O rampă suplimentară, extrem de amplă, se dezvoltă în exterior, traversând curtea.
De fapt, spectacolul casei ia loc în şi în jurul curţii interioare, deschisă spre una dintre laturi printr-un filtru de stâlpi supradimensionaţi, oblici. În faţa lor, la parter, promenada ia forma unor paşi din piatră peste o peliculă de apă, care de altfel înconjoară insula pătrată acoperită cu lemn, cu acces dinspre dining.
|
