Casa din Corbeanca este situată pe malul lacului Laguna Albastră, în apropierea Bucureştiului şi cuprinde două niveluri supraterane şi un subsol parţial. În ceea ce priveşte compartimentarea interioară, imobilul are o planimetrie atipică, fiind un exemplu de inversare funcţională astfel încât zona de zi şi dormitorul matrimonial sunt amplasate la etaj, unde locuiesc proprietarii, pentru ca parterul să adăpostească două dormitoare pentru copil, oaspeţi şi un spaţiu de întâlnire între cele două încăperi. Acest demers a presupus o vizibilitate mai bună a funcţiunilor principale asupra lacului, cu o terasă care închide colţul dintre bucătărie şi dining, orientată de asemenea, către lac. Structura casei este realizată din lemn lamelar, cu stâlpi distribuiţi perimetral, la un interax egal pe toate laturile, sub forma unei colonade, definind o arhitectură geometrică, raţionalistă, care e în contrast cu forma neregulată a terenului, a ţărmului și a naturii in general. Structura în cazul acestui imobil devine elementul principal al casei, cu un plafon vizibil, lăsat aparent, în cazul ambelor niveluri, compus din grinzi principale, care unesc stâlpii de pe cele patru faţade şi grinzi secundare, de legatură, ţesute când pe o direcţie, |
când pe cealaltă cu rolul de a rigidiza grinzile principale. Planșeul din lemn a cărui pardoseală este susţinută de tabla cutată finisată cu panouri de lemn, nu mai este sprijinit de alte elemente verticale la interiorul casei, ci doar de colonada exterioară. În interior, jocul din plafonul casetat, vizibil pe întreg etajul, este posibil datorită supraluminii, folosită la fiecare perete de compartimentare, joc în plafon urmărit şi în stereotomia din pardoseală. Plafonul devine un element estetic, care trebuie pus in valoare, rezemând pe o structură perimetrală care lasă o libertate la interior pentru ambele niveluri. Casa este vitrată pe toată latura lungă a etajului, spre lac, cu ferestre fixe sau oscilobatante şi glisante în zona de terasă, de dimensiuni mari, efort care s-a considerat necesar tocmai pentru ca imobilul să fie orientat spre peisajul natural. Rulouri exterioare dinamizează faţadele prin poziţia lor, dozând şi luminozitatea la interior. În ceea ce priveşte parterul, se creează un portic pe faţada lungă, spre lac şi o închidere exterioară mai blindată, cu goluri punctuale. Spaţiul de barbecue este conceput utilizând acelaşi sistem structural precum locuinţa, cu lemn stratificat, închis de împrejmuire pe una dintre laturi. |